Tratament pentru lemn

Verific ce tratament a primit efectiv — uneori e doar antifungic de depozit. Tăieturile de pe șantier oricum se retratează: orice tăiere deschide lemn nou.

Aplicat la consum corect și ținut uscat de o învelitoare bună — o generație. Tratamentul nu compensează însă un acoperiș care lasă apa: lemnul permanent umed pierde orice protecție.

Da, pe fețele accesibile — și e mai bine decât nimic, mai ales după o consolidare. Complet însă se tratează doar ce e deschis.

Ține cariile și ciupercile departe: lemnul netratat e hrană pentru carii și ciuperci, care lucrează ani de zile sub suprafață, fără să se vadă, până când fibra se sfărâmă. Tratamentul îl face neatractiv pentru ele și întârzie aprinderea la foc. Ținut uscat de o învelitoare bună, lemnul tratat trece dintr-o generație în alta.

Se aplică pe fiecare față accesibilă, cu perie sau pulverizator, la consumul indicat în fișa tehnică a produsului, cu atenție la capete și la chertări, unde lemnul absoarbe cel mai mult. Se lasă să se usuce înainte să închid acoperișul. La șarpanta nouă tratez piesele înainte de montaj, când toate fețele sunt la vedere.

Lemnul tratat își schimbă nuanța, de obicei spre verde sau maro, uniform pe toată piesa, și păstrează un timp mirosul produsului. Lemnul alb, curat, cu miros de rășină, nu a văzut tratament. La consolidare verific asta pe fiecare piesă și tratez tot ce a rămas gol, inclusiv lemnul vechi sănătos.

Da, obligatoriu, la fiecare tăietură și la fiecare chertare, imediat după ce s-a făcut. Tăietura deschide lemn brut, exact locul pe unde intră cariile și umezeala. Costă câteva minute pe piesă și face diferența dintre un tratament care protejează și unul care lasă porți deschise în structură.